Dimineata Juga si Geo au vrut sa fie voinici si matinali, sa treaca cu bacul de 5, insa angajatii NAVROM n-au fost de acord cu ei, au venit cam tarziu, si au trecut cu bacul de 6... Intre timp, la 6:30 am rupt poarta combinatului (pt ca nu puteam mai devreme fara sa mi se ceara explicatii), am lasat repede acasa ce nu aveam nevoie din rucsac, si am trecut cu bacul de 7. Cand a acostat bacul ei deja erau prin Vacareni, asa ca n-am mai stat pe ganduri si da-i pedala. Ceata, oarecum uscat pe jos, pana la Garvan. De acolo asfaltul era ca dupa ploaie, ud, paraiase de apa, de noroi... Insa eu ca un idiot m-am luat dupa prognoza meteo, soare cu 20 de grade, si am plecat in pantalonii scurti... mare greseala! Am tot mers, si am tot tras sa-i ajung, dar cu greu... Dupa Isaccea, la o intersectie cu drum spre Niculitel, celor doi li s-a facut mila de mine si au asteptat vreo 10 minute sa apar si eu si sa mergem impreuna. Desi mancasem bine dimineata, foamea imi dadea tarcoale... Am luat in piept urcarea spre Somova, sus o ceata de o taiai cu cutitul. Ne-am regrupat dupa urcare, apoi condus de foame am oprit in Somova sa intreb unde pot manca o masa calda... ghinion, nu aveam unde. Insa Geo a scos surpriza pe masa: niste snitele bune tare de tot care parca mi-au uns sufletul. Era deja 10:15 asa ca Juga a vb la telefon cu Sorin de la pelicani si i-am asteptat acolo la o terasa... Nu a durat mult si a sosit masina de asistenta a pelicanilor. Am stat la barfe vreo 15-20 minute, Au sosit si pelicanii intre timp, ne-am salutat, am facut niste poze, lui Sorin i s-a facut mila de mine si mi-a imprumutat pantalonii lui lungi din masina pe care ii avea de rezerva, si apoi la drum. La intoarcere, de la atata apa, lantul meu nu mai avea strop de ulei pe el, scartaia din toate incheieturile. La o regrupare in Isaccea, intreb de niste ulei, din pacate nu avea nimeni. In gluma, soferul masinii imi spune sa iau niste ulei de la niste drujbari ce taiau un copac intr-o gradina langa noi. Am luat-o ca o gluma, nu ca nu mi-ar fi suras ideea asta de rezerva, insa sincer nu prea voiam sa deranjez oamenii... Am fost la cetatea Noviodunum impreuna cu un Arheolog de acolo ce ne-a explicat o scurta istorie a cetatii, frumoasa de altfel, ce se intinde pe o perioada de aprox. 20 de secole, dupa care, vad ca soferul masinii de asistenta imi intinde un pahar de unica folosinta de cafea cu capac... Imi da cafea?! Nu pricepeam... "Poftim, pt lant" imi spune el. Ceruse de la drujbari ulei. N-am mai stat pe ganduri si am facut o baie serioasa lantului cu ulei, dupa care, asemeni unei viori care dupa acordare canta frumos, asa se "acordase" lantul si devenise silentios... Acum hai sa cautam de mancare in Isaccea. Singurul lor restaurant era inchis, pt ca era pregatit pt o nunta. Ne-am oprit la un popas, care din pacate era in renovare, semana a club de noapte ideea de amenajare din interior, si ne-au spus ca daca vrem de mancare nu ne pot oferi decat mici si cartofi prajiti. Am inghitit in sec pt ca stiu ce inseamna tocatura la efort, insa... MI-E FOAME BA TATA BAAA!

)) Temerile mi s-au adeverit dupa masa, simteam micii aia ca o caramida in stomac, insa stiam de barul din centrul Luncavitei unde am baut cea mai buna cafea expresso, si stiind ca o cafea=digestiv... dai jar! La Luncavita a fost o regrupare, eu mi-am baut linistit cafeaua, mi-am umplut bidoanele cu apa, si apoi cand s-a hotarat grupul, am plecat spre intersectia de la Garvan. Odata ajunsi acolo, a trebuit sa fac inevitabilul: sa returnez pantalonii lungi imprumutati, care, dupa ce i-am scos de pe craci, parca ma bagase unu' cu forta in congelator

) Acolo pelicanu' sef Sorin ne-a cinstit cu un pahar de sprit, bun, insa urmand sa intru iar la munca de noapte nu am putut sa beau decat jumatate, apoi ne-am salutat si ne-am despartit. Am pierdut bacul de 6 la cateva minute, l-am prins pe cel de 6:30, am tremurat bine pe bac, si acasa! Per total tura a fost frumoasa, pacat ca nu prea a tinut vremea cu noi...
Tot respectul lui Geo pt tura de 135 km facuta cu bicla lui de aproape 30 kg